Deschiderea procedurii de insolvență este despre continuarea unei activități economice considerate a fi necesară în primul rând de către clienții companiei. Managementul însărcinat cu reorganizarea judiciară și a activităților are misiunea de a contura și implementa măsuri concrete pentru dezvoltarea piețelor de desfacere. În lipsa unei perspective palpabile de susținere a vânzărilor, imaginea activității economice este, adesea, insuficient de motivantă pentru creditorii și acționarii debitorului încât să-i determine să accepte și chiar să susțină procesul sacrificiilor atașate acestei proceduri.
Ei bine, când vinde și încasează, debitorul generează în același timp comenzi continue către furnizorii săi (mulți fiind creditori). Apoi, după un timp, dividende și valoare pentru asociați/acționari. În consecință, atunci când debitorul reușește să mențină interesul pieței pentru
produsele și serviciile sale, implicit primește sprijin și toleranță din partea celor care, temporar, îi pot decide soarta.
Reorganizarea judiciară are la bază încrederea între participanții la procedură
Reorganizarea judiciară (la fel ca orice altă formă de compromis asistat judiciar) trebuie însămânțată de persoane de specialitate în teren curățat de buruienile comune tuturor celor cu asemenea schimbări de status. După aceea se dezvoltă armonios cu ajutorul măsurilor și acțiunilor coerente pe post de nutrienți. Și, neapărat, udată din belșug cu încredere. Evident, atunci când obiectivul planului de reorganizare este echilibrat din punct de vedere efort/beneficiu pentru fiecare categorie implicată.
Dacă tot am ajuns în acest punct, subliniem că ștergerea datoriilor prin plan nu este un scop în sine. Și, mai ales, din orice unghi ar fi privită, nu este o măsură suficientă. Deoarece acumularea datoriilor imposibil a mai fi achitate este un efect. Nu o cauză! Simpla ștergere a datoriilor, fără măsuri asupra fondului problemelor, nu ar reprezenta decât startul unei noi runde de îndatorare. O continuare a risipei de resurse, pretext pentru tensiuni și războaie judiciare care, frecvent, rup legăturile economice existente.
O vorbă spune că „socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Ar prinde bine, deci, să înțelegem ce evenimente se petrec în jurul momentului deschiderii procedurii de insolvență. Să le înțelegem pentru a avea mai multe șanse să traversăm cea mai delicată fază. Cea a tranziției, prin transformare, către o stare deocamdată doar dezirabilă.
Hai să vedem cum evoluează lucrurile când se intră în insolvență! Din punct de vedere financiar, comercial, decizional, juridic, resurse umane etc. Le tratăm pe rând.
