Când afli că un partener de business a intrat în insolvență, primul lucru pe care îl cauți este o direcție clară. Cum o să-mi recuperez acum banii? Situația te scoate din ritmul obișnuit al activității tale, iar informațiile despre insolvența clientului ajung la tine fragmentat: o notificare, o mențiune în BPI (Buletinul procedurilor de Insolvență), o discuție cu contabilul. În astfel de momente, ai nevoie să știi rapid ce ai de făcut în mod legal pentru a-ți recupera banii , iar primul pas este depunerea Declarației de Creanță.
Ce este Declarația de Creanță?
Este documentul prin care îți afirmi oficial poziția de creditor și prin care soliciți înscrierea sumei pe care o ai de recuperat în procedură. Fără ea, nu vei apărea în Tabelul Creditorilor și nu vei putea participa la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea activelor companiei aflată în insolvență.
De aici pornește și întrebarea firească: pot depune Declarația de Creanță în situația mea?
Dacă ai o creanță născută înainte de deschiderea procedurii de insolvență a clientului, răspunsul este da. Însă trebuie să reții că procedura nu te înscrie automat, iar faptul că nu ai primit o notificare oficială nu îți limitează dreptul de a formula Declaratia de Creanta.
Pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii de insolvență a clientului, indiferent de faptul că ai luat sau nu la cunoștință, în timp util, de situația partenerului de business, nu se formulează o Declarația de Creanță, acestea putând fi plătite în procedura insolvenței, în limita fondurilor disponibile.
Odată clarificat acest aspect, următorul element critic este termenul de depunere al declarației. O companie intră oficial în insolvență atunci când instanța emite Hotărârea de deschidere a insolvenței. Fiecare astfel de dosar are stabilit prin Hotărâre, un termen limită pentru depunerea Declarației de Creanță de către creditorii acelei companii. De regulă, este un termen scurt, între 15 și 30 de zile, iar depășirea lui te decade din dreptul de a mai recupera creanța. Este acceptată o declarație de creanță depusă după termenul prevăzut în Hotărâre doar dacă nu ai fost notificat cu privire la deschiderea procedurii insolvenței.
Așadar:
- Poți depune Declarația de Creanță dacă ai o creanță anterioară deschiderii procedurii, chiar dacă nu ai primit vreo notificare.
- Termenul-limită de depunere este cel din hotărârea de deschidere a insolvenței, iar depășirea lui te decade din dreptul de a mai recupera creanța, dacă ai fost notificat conform legii.
După ce știi că poți depune și până când, apare întrebarea care creează cel mai des blocaje: Cum se calculează suma pe care o înscrii în Declarația de Creanță?
Valoarea principală a creanței se trece exact așa cum rezultă din documentele tale contabile, iar penalitățile trebuie calculate conform contractului, până la data deschiderii procedurii. Ele nu se calculează automat și nu sunt completate în Declarația de Creanță de către administratorul judiciar. Dacă nu sunt stabilite și înscrise în Declarația de Creanță de către tine, ele nu vor fi luate în considerare.
În practică, diferența dintre o declarație completă și una incompletă se vede imediat:
- Suma reclamată trebuie să fie justificată integral (formată din valoarea principală a creanței plus penalitățile calculate până la data deschiderii procedurii de insolvență a clientului).
- Nu se pot înscrie penalități sau dobânzi după deschiderea procedurii, acestea fiind excluse din calcul.
Documentele justificative din spatele Declarației de Creanță sunt la fel de importante ca suma în sine. Contractele, facturile, extrasele de cont sau situațiile de lucrări trebuie să fie corelate între ele, pentru că administratorul judiciar verifică temeinicia fiecărui element înscris în ele. Dacă lipsesc documente sau există neconcordanțe, administratorul judiciar poate admite doar o parte din creanță. De aceea, declarația nu este doar un formular, ci o prezentare completă a modului în care s-a format datoria.
Ce elemente trebuie sa conțină o declarație de creanță și unde găsesc un model?
Formularul de declarație trebuie să conțină denumire, sediul societății, reprezentantul societății, suma cu care dorești să te înscrii la masa credală și o scurtă descriere a relației contractuale șii este disponibil, de regulă, pe site-ul tribunalului. Poate fi depus fizic la instanță sau transmis prin poștă cu confirmare de primire. Este necesar să pregătești două exemplare și să atașezi dovada achitării taxei de timbru care în prezent este în valoare de 200 de lei și care trebuie plătită în prealabil la primăria de care aparține sediul creditorului.
Odată ce ai răspunsurile (Pot depune Declarația de Creanță? Până când o pot depune? Cum calculez suma și ce documente sunt necesare?), procedura devine mult mai clară, iar rolul practicianului în insolvență este să ofere aceste informații într-un mod care să reducă presiunea și să îți permită să acționezi în timp util, cu încredere, în pașii pe care îi faci.
Am depus Declarația de Creanță. Ce urmează acum?
După depunerea Declarației de Creanță, urmează etapa în care administratorul judiciar verifică fiecare element al sumei solicitate. Este o etapă tehnică, în care documentele sunt analizate în detaliu, iar modul în care ai structurat declarația influențează direct rezultatul. Contractele, facturile, extrasele de cont și modul de calcul al penalităților trebuie să fie coerente, pentru ca administratorul să poată urmări ușor cum s-a format creanța.
Aici intervine, în mod firesc, rolul nostru de practicieni în insolvență. Practicianul nu decide asupra creanței tale și nu influențează analiza făcută de administratorul judiciar, însă știe cum trebuie pregătită Declarația de Creanță pentru ca verificarea să fie clară, completă și lipsită de ambiguități. Este o expertiză pe care noi, practicienii în insolvență de la RomInsolv, ne-am construit-o în timp, prin participarea directă la variate și complexe proceduri de insolvență.
Din experiența noastră, în această etapă este foarte important modul în care sunt organizate și explicate. Practicienii RomInsolv lucrează zilnic cu declarații de creanță și cu situații în care trebuie prezentat, pas cu pas, cum s-a format suma. Această experiență ne permite să anticipăm unde pot apărea neclarități și să pregătim Declarația de Creanță astfel încât analiza să fie cât mai previzibilă.
În practică, asta înseamnă că:
- Declarația de Creanță este structurată astfel încât administratorul judiciar să poată urmări rapid fiecare componentă a creanței, fără suprapuneri sau informații redundante.
- Documentele sunt corelate între ele, astfel încât să rezulte clar legătura dintre contract, facturi, extrase de cont și penalități.
- Răspunsurile la eventualele solicitări sunt formulate prompt și complet, pentru a menține ritmul procedurii și pentru a evita întârzieri inutile.
Aceste aspecte nu țin de teorie, ci de practică. Iar în etapa de verificare, practica este cea care face diferența. O declarație de creanță pregătită corect încă de la început reduce semnificativ riscul unor ajustări și transformă o etapă tehnică într-un proces previzibil și gestionabil.
În final, Declarația de Creanță nu este doar un formular depus la dosar, ci instrumentul prin care îți protejezi drepturile de creditor în insolvență. În etapa de verificare, experiența practicianului poate transforma un proces complicat într-un parcurs clar, în care știi la ce să te aștepți și cum să îți susții creanța în mod eficient.
Dacă te afli într-o asemenea situație, nu știi cum să completezi o Declarație de Creanță sau nu ești sigur dacă o completezi corect, stai de vorbă cu unul din practicienii în insolvență Rominsolv. Ne poți contacta prin forumularul de contact de pe site sau telefonic.
