Intrarea în insolvență vine la pachet cu o serie de preocupări imediate, iar după notificarea administratorului judiciar și organizarea documentelor, apare rapid o întrebare esențială: vor mai plăti clienții facturile restante?
O parte dintre ei au aflat deja despre situație, fie de la parteneri comuni, fie din surse publice, cum este portalul instanțelor. Din acel moment, facturile ajunse la scadență rămân neplătite, comunicarea se întrerupe, iar promisiunile de plată dispar.
Au dreptul clienții să nu mai plătească în cazul insolvenței firmei?
Intrarea în insolvență nu schimbă natura obligațiilor pe care clienții le au față de tine. Dacă marfa a fost livrată sau serviciul a fost prestat conform contractului, obligația de plată rămâne valabilă, în aceleași condiții agreate inițial. Legea insolvenței este clară în acest sens: deschiderea procedurii nu anulează și nu suspendă creanțele pe care firma le are de încasat.
Mai mult, cadrul legal prevede că toate contractele aflate în derulare la momentul deschiderii procedurii se consideră menținute, cu excepția situațiilor în care administratorul judiciar decide altfel. Asta înseamnă că un client nu poate invoca simpla existență a insolvenței pentru a refuza plata sau pentru a amâna unilateral executarea obligațiilor sale.
În practică, apar frecvent situații în care contractele conțin clauze de tipul „în cazul intrării în insolvență a uneia dintre părți, contractul încetează de drept”. Este important de știut că astfel de clauze sunt, în majoritatea cazurilor, considerate nule de drept în procedura insolvenței, deoarece contravin principiului menținerii contractelor și continuării activității debitorului în vederea maximizarii averii debitorului.
Rolul administratorului judiciar este esențial în această etapă. Acesta are obligația de a identifica și recupera toate creanțele firmei, inclusiv sumele datorate de clienți. În situația în care un client refuză plata fără un temei legal real, pot fi inițiate demersuri de recuperare, de la notificări formale până la acțiuni în instanță și, dacă este cazul, executare silită. Din acest motiv, refuzul de plată nu reprezintă o soluție sigură pentru client, ci mai degrabă un risc juridic și financiar suplimentar.
În cazul în care activitatea firmei continuă sub supravegherea administratorului judiciar, facturile emise după deschiderea procedurii sunt considerate obligații curente și trebuie achitate conform termenelor stabilite. Din perspectiva clientului, nu există o justificare legală pentru a trata diferit aceste facturi față de cele emise anterior, atât timp cât prestația a fost realizată.
De ce furnizorii devin punctul critic în insolvență?
Tendința naturală este să te uiți către clienți și să te întrebi dacă vor continua sau nu să își achite facturile, însă presiunea apare, de cele mai multe ori, din direcția furnizorilor. Ei sunt cei care reacționează rapid la deschiderea procedurii și care pot influența direct capacitatea firmei de a funcționa zi de zi.
În momentul în care apare insolvența, furnizorii nu mai privesc relația comercială în aceiași termeni. Fiind, de regulă, și creditori înscriși la masa credală, devin mult mai atenți la riscuri și încep să își protejeze poziția. De aici apar schimbările: solicitări de plată în avans, termene de plată mai mici sau în unele cazuri, refuzul complet de a mai livra. Practic, ajung să nu mai ofere încrederea acordată până atunci relației comerciale, iar acest lucru se traduce imediat în blocaje operaționale.
Impactul este direct și, uneori, rapid. Fără materii prime, fără servicii esențiale sau fără continuitate în aprovizionare, activitatea firmei poate fi afectată mult mai grav decât de întârzierile la încasări. De aceea, gestionarea relației cu furnizorii devine o prioritate imediată.
Abordarea eficientă începe cu identificarea furnizorilor critici și continuă cu o comunicare deschisă și realistă. În multe situații, soluțiile țin de negociere: plata unui avans pentru comenzile viitoare, stabilirea unor termene clare sau chiar găsirea unor alternative care să reducă dependența de un singur partener. Obiectivul nu este doar să continui colaborarea, ci să reconstruiești un nivel minim de încredere.
În timp ce clienții vor plăti, mai devreme sau mai târziu, dacă relația comercială merge mai departe, furnizorii pot decide mult mai repede să nu mai susțină activitatea, iar în acel moment, problema nu mai este doar de cash-flow, ci de funcționare efectivă a business-ului.
Soluția simplă: acționează înainte să fie prea târziu
Situațiile în care clienții ajung sa nu mai plateasca facturile nu apar, de regulă, izolat, ci indică un dezechilibru mai amplu în funcționarea financiară a firmei. Fără o strategie clară de recuperare a creanțelor și fără susținerea unui practician în insolvență, există riscul de a pierde atât încasările restante, cât și șansa unei reorganizări eficiente.
Cu cât acționezi mai devreme, cu atât ai mai multe opțiuni la dispoziție și un control mai bun asupra situației, inclusiv în cazurile în care clienții încep să nu mai plătească sau amână constant obligațiile.
Dacă te confrunți cu clienți care ajung să nu mai plătească facturile și dacă presiunea financiară devine dificil de gestionat, este important să nu amâni deciziile. Echipa RomInsolv te poate ajuta cu soluții juridice adaptate situației tale, de la recuperarea creanțelor până la stabilirea unei strategii de redresare, astfel încât să poți gestiona corect această etapă și să îți protejezi afacerea pe termen lung.
